Timp liber si noroc in viata

noiembrie 19, 2009 de weigela

In fiecare seara cand ajung acasa, in fata blocului cateva vecine. Mananca seminte. Beau bere. Asculta muzica. Fumeaza. Rad si vorbesc tare. In fiecare seara. Fie vara, fie iarna, gasca e prezenta. Galagioasa, inconjurata de coji de seminte, doze goale de bere, gasca e acolo. Femei si barbati. Sunt femei, nu pustoaice, ca au si copii. Stau si ma intreb in fiecare seara: Ce-or face oamenii astia, cu ce se ocupa? Toata ziua in fata blocului? Nu au nimic altceva de facut? Nu ca m-ar durea atat de tare capul de ei, dar nu inteleg cum de ei au atat timp liber, cum eu nu am timp sa fac tot ce imi pofteste inima…. 

Cat de diferiti suntem. Cat de diferita e lumea asta.

Azi, in timp ce mancam, ma uitam pe fereastra. Vedeam muncitori sus pe o cladire. Zidari. Puneau caramida cu caramida, puneau mortar, dadeau cu mistiria. Sufla un vant! Vedeam asta dupa gluga unui hanorac al unuia dintre muncitori. Mereu ii venea in fata data de vant si il deranja. El o dadea pe spate, vantul i-o umfla la loc. Si iar ma intrebam (se pare ca azi a fost ziua cugetarilor): cum era oare daca eu eram o simpla femeie…nu stiu…ceva de genul femeie de serviciu, vanzatoare in piata, sau la chioscul din colt. …Cum ar fi fost viata mea….cum ar fi fost daca aveam si eu note mici la scoala….cum era daca ram si eu  tinta glumelor baietilor de la scoala din cauza nasului prea mare….cum ar fi fost sa nu fi reusit la examenul de admitere la liceu…cum ar fi fost sa nu fiu atat de sanatoasa incat sa nu merg ani intregi la doctori……nu stiu cum ar fi fost….insa sunt bucuroasa ca sunt asa cum sunt, ca sunt unde sunt…sunt o norocoasa….nu imi aduc aminte asta in fiecare zi…insa sunt o norocoasa…..

Greva la Metrou

noiembrie 17, 2009 de weigela

Ce faci cand e greva la metrou? Eu sunt dintre cei norocosi, cu masina in parcare, nedependenta de transportul in comun. Norocoasa? Nu stiu….cateodata ma simt norocoasa, altadata nu.

Si ce faci totusi cand e greva, cand toti cei care foloseau metroul, au iesit pe strazi. La autobuze, la tramvai sau cu masina din dotare. O ora in trafic distanta intre Gorjului si Lujerului. Fix o ora. Ce sa faci in timpul asta…pai mi-am dat seama eu la un moment dat ca as putea sa imi curat unghiile…stiu…dar..a trecut timpul mai repede…din pacate mi-am dat seama prea tarziu..nu am avut timp sa imi curat decat unghiile de la o mana.

Am trecut de zona crepusculara Lujerului, si de aici a fost totul simplu. Traficul a fost mai lejer. Am oprit pe la Sanador, am rezolvat ce aveam de rezolvat, fiindca aveam programare si la doctor. O oprire la banca si la ora 10 la birou. Munca multa, ca doar e marti. Ziua a trecut foarte repede. Un telefon de la Voica ce m-a anuntat ca e in Bucuresti, ca a fost la doctor si ca sanii ei sunt in stare excelenta. Operatia a reusit. Doar trebuie sa aiba grija de ea.

Ajuns acasa. Timp record. Fara ambuteiaje. Am taiat placinta ce am facut-o aseara, am pudrat-o cu mult zahar pudra vanilat, am dus-o pe Voica la gara. Si spoi acasa.

Tot astept sa se intample ceva. Fiindca dimineata am calcat in ceva….

O zi fara planuri

noiembrie 14, 2009 de weigela

O zi fara un plan e o zi pierduta  pentru mine. Azi m-am dat destul de greu jos din pat neavand nimic urgent de facut. Bineinteles ca m-am trezit deja nervoasa. Asa mi se intampla ori de cate ori dorm mai mult. Mi-am impus sa las nervii deoparte si sa profit de aceasta zi. Sa profit ca nu am nimic urgent de facut.

M-am rasfatat cu o cafea. Apoi am mancat ceva bun, mancarea mea preferata, banala mamaliguta cu branza. Apoi lucruri normale pentru o zi de sambata: internet, spalat rufe, gatit, televizor, curatenie, nimic deosebit….

Nu stiu daca ma simt bine sau nu. Analizez. Inclin mai mult spre partea cu mai putin bine.

Cred ca mi-ar fi fost mult mai bine daca aseara imi faceam o lista cu chestii de facut pentru azi. Nu as fi facut mai multe decat am facut, insa as fi avut o stare de satisfactie ca am reusit sa fac ceea ce mi-am propus. As fi avut o parte de analiza pentru a vedea de ce nu am reusit sa fac ceea ce mi-am propus. Asa sunt eu…..

Pentru a putea evolua e nevoie de un plan. E nevoie de analiza. E nevoie de putere si de vointa. Si e nevoie de mult noroc. Insa daca muncesti mult, daca incerci sa respecti pasii ce ti i-ai impus nu ai cum sa nu reusesti.

Tu ai reusit sa faci ce ti-ai propus pentru azi?

Alesia are un fratior

noiembrie 13, 2009 de weigela

Micuta Ana Alesia are un fratior. Luni 9 noiembrie s-a nascut Mihai Nectarie. Un baietel sanatos si frumos care va avea grija de surioara lui, micuta Alesia.

Cu o boala care-i chinuie copilaria Alesia este un copil plin de viata, un copil puternic. Are niste ochi atat de frumosi si expresivi. Sunt sigura ca se va bucura atunci cand micul Mihai va sosi acasa.

Le doresc sa fie fericiti si sa speram ca Dumnezeu va face o minune cu Alesia! Bun venit Mihai in lumea noastra! Si multe felicitari parintilor pentru tot ce fac! Felicitari pentru aceasta familie frumosa, care acum este mai puternica!

E ziua mea

noiembrie 8, 2009 de weigela

E ziua mea. Dupa multi ani, azi nu am mai plans. Azi m-am trezit inconjurata de dragoste. Nu e tot ce mi-as fi dorit, dar a fost mai mult decat m-am asteptat. O zi linistita, o zi ca oricare alta. Telefoanele nu au mai sunat ca altadata, dar asta e mai putin important.

Iubirea si dragostea imi sunt suficiente, azi m-am simtit iubita. Si a fost cel mai frumos cadou.

PS: nu am primit flori. L-am iertat de data asta, desi mi-as fi dorit sa fie mai atent. Dar poate ca e foarte racit, are derogare.

 

Spitale

noiembrie 6, 2009 de weigela

M-am obinuit cu spitalele. In ultimele luni am tot avut pe cate cineva internat. Mai grav sau mai putin grav. Nu ma plang. Am fost cu drag la fiecare din ei. Cu drag si cu responsabilitate. Mai greu zilele astea ca e carantina si e mai grue de intrat in spitale. Cu o mica interventie, obtii un halat, o masca….de te saluta infirmierele pe hol…..

Sunt fericita! Voi merge la spitale atat cat este nevoie. Atat cat mama sau tata nu sunt  internati merg cu cea mai mare placere. Nimanui nu-i place sa fie acolo, dar daca tot sunt aici si disponibila, merg.

A mai trecut o saptamana, trec zilele astea ca nebunele. Nu pot sa cred ca vine sfarsitul anului. Mai sunt doar doua luni si e gata. Nu stiu daca vreau sa se termine sau nu….Trecand peste toate si analizand, a fost un an bun, un an linistit. Dar nu e vremea bilanturilor. Sa lasam asta mai spre finalul anului.

 

 

 

Brocoli si varza

octombrie 27, 2009 de weigela

Vrei sa ai o memorie buna? Atunci consuma brocoli si varza. Le gasesti proaspete la piata in aceasta perioada.

Ce alte beneficii ale acestor legume mai cunosti?

Prietena din noapte

octombrie 24, 2009 de weigela

In seara asta am vazut o alta fata a prietenei mele din noapte. Tipa..tipa tare…se certa cu unul din vecinii de la scara vecina…nu era coerenta si delira…nu m-am gandit pana acum ca e bolnava….pur si simplu ma gandeam ca e oropsita de soarta…din pacate saraca e bolnava. E groaznica boala asta. Ma gandeam zilele trecute, oare care o fi povestea ei…oare ce s-a intamplat? Unde i-o fi familia? Oare cine isi face griji pentru ea.

Saptamana trecuta am vazut-o in statia de tramvai. Am tresarit ca si atunci cand vad o cunostinta. M-am retras imediat, dandu-mi seama ca nu voi putea vorbi cu ea. Am privit-o doar…A fost o femeie frumoasa…Oare care i-o povestea….

Tragic este ca vecinul tipa groaznic la ea. Saracul………

Daca ne pasa

octombrie 13, 2009 de weigela

Cand m-am intors de la Praga, am gasit groapa astupata. Zic, oau, ce minune! Se mai intampla lucruri bune si in Romania.

In zona Pietei Crangasi era o groapa de toata frumusetea in carosabil. Groapa ce incurca groaznic traficul, majoritatea soferilor incercand sa o ocoleasca intrau pe contrasens. Intersectia se bloca. Claxoane si nervi in fiecare seara.

Am trimis doua emailuri Primariei Sectorului 6. Unul in august si unul la inceputul lui septembrie. Nu stiu cum de au astupat groapa, insa ieri am primit si raspunsul oficial la emailul meu. Se mai misca cate ceva si la noi.

Cica sunt Sana

octombrie 8, 2009 de weigela
Quizz: Ce fel de iaurt esti?
Nu esti un iaurt, esti Sana Mea, cu 3,6% grasime

Sana mea, 3,6 % grasime

Sana Tnuva este un produs natural, care pastreaza toata bogatia laptelui din care a fost creat. Este o bautura cu efect racoritor si revigorant, continand 3,6% grasime. SANA MEA este si o sursa zilnica de calciu. Ambalajul de 500gr este foarte practic si ideal pentru pastrat în frigider si ideal pentru stilul de viata al persoanelor dinamice, mereu în miscare.

Combina sana cu alte alimente si participa in concursul de retete de dimineata, pe blogul micdejunsanatos.eu.

Normal…un pic de grasime…ma caracterizeaza….nu pot scapa pur si simplu de ea……